Grupul de Cercetări Interdisciplinare asupra Istoriei Dreptului reunește istorici, jurişti, filozofi din Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Institutul de Cercetări Juridice „Andrei Rădulescu” al Academiei Române, Universitatea din Bucureşti, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj, Universitatea din Sibiu, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cu scopul cercetării interdisciplinare a istoriei dreptului. Obiectivul de activitate vizează realizarea unor proiecte de cercetare novatoare referitoare la raporturile dintre drept şi ştiinţele sociale şi urmărește participarea cu echipe interdisciplinare la programe de finanţare naţionale şi europene. Dezideratul GCIID este deschiderea spre centrele de istorie juridică similare din țară și din străinătate, în vederea unor colaborări de lungă durată.
The GIRHL (GCIID) brings together historians, legal scholars and philosophers affiliated to the “Nicolae Iorga” Institute of History (Bucharest), the “Andrei Rădulescu” Institute of Legal Research (Bucharest), the University of Bucharest, the “Babeş Bolyai” University (Cluj-Napoca), the “Lucian Blaga” University (Sibiu) and the “Alexandru loan Cuza” University (Iaşi), all of them working on the interdisciplinary study of legal processes. It aims at the elaboration of new approaches on the relations between law and social sciences and the participation to national and European programs of research in the field. The center is conceived to establish long-term collaborations with organisms of the same sort functioning in Romania and abroad. The areas of interests of the individual researchers are combined such as to allow the opening of multiple vistas towards the interconnected paths of legal development in various national spaces. A special focus in placed on the interpretation of the institutional departures sustained by the great turning- points of the process of legal change, themselves placed in relation with relevant theoretical innovations. The basic references of the philosophy of law are thus revisited in conjunction with the broad social and cultural implications of the doctrines involved
În anul 2024, „Grupul de Cercetări Interdisciplinare asupra Istoriei Dreptului” a organizat conferinţa „Stăpânirea în istoria dreptului românesc. Continuitate şi schimbare în practicile socio-juridice şi în formele discursive privind proprietatea”, 17-18 octombrie și întâlnirea/dezbatere Violenţă şi drept, 23 mai.
Contact: oana.rizescu@iini.ro; gciid_girhl@iini.ro
ACTIVITĂȚI ÎN 2025
Joi, 12 iunie 2025, începând cu ora 9:30, va avea loc (online, prin platforma Google Meet) workshopul „Grupului de Cercetări Interdisciplinare asupra Istoriei Dreptului” cu tema:
„Lumea viilor și a vinului. Oameni, pământuri, credințe, tehnologii”
Moderatori: Oana Rizescu și Andrei Florin Sora
Contact: gciid_girhl@iini.ro
Cercetările vor urma mai multe direcții de abordare cu posibilitatea de a se extinde și asupra altor axe tematice:
Bibliografia lumii viilor şi a vinului. Echipa de cercetare îşi propune să realizeze un repertoriu al surselor documentare şi a bibliografiei problemei vinului în istoria românească, din perspectivă interdisciplinară: istorie, etnografie, sociologie, legislaţie, enologie, viticultură etc.
Descrierea unei lumi. Cuvinte şi concepte asociate lumii podgoriilor. Analiza vocabularului referitor la vii şi vin prin cercetarea documentelor, a dicţionarelor şi a chestionarelor etnografice, cu evidenţierea terminologiei folosite de-a lungul timpului pentru descrierea obiectelor implicate, a produselor derivate, a procesului de fermentaţie, a uneltelor, dispozitivelor de conservare din crame, beciuri etc.
Geografie istorică şi peisaj viticol. Cartografierea zonelor viticole, a tipurilor de sol care avantajează exploatarea viilor, a formelor specifice tradiţionale de valorificare (familiale, cu muncă servilă, pe bază de contract, pe latifundii, pe domenii ale statului, pe baza exploatării industriale). Aceasta implică o investigaţie istorico-geografică a regiunilor relevante. O temă particulară este cea a filoxerei din secolul al XIX-lea şi a efectelor ei.
Viticultori şi consumatori. Demografia procesului de exploatare a viţei de vie, de la cultivare până la comercializare, este un alt aspect al demersului. Vor fi cercetate rapoarte demografice, economice şi statistice pentru a se pune în evidenţă atât resursele demografice necesare unei exploatări eficiente, cât şi condiţiile demografice de rentabilitate în cadrul pieţei de desfacere. Investigarea consumului implică şi analize asupra profilului consumatorilor, a formelor de convivialitate, a obiceiurilor alimentare conexe consumului de băuturi.
Impozitarea vinului şi interesele statului în domeniu. Proiectul nostru urmăreşte evoluţia impunerilor fiscale asupra viilor, a vinului, a produselor derivate, a impozitelor plătite de prăvălii, cârciumi, taverne, dar şi cea a specializării organismelor fiscale şi a expertizei funcţionarilor implicaţi, de la vinăriceri şi păhărnicei până la perceptori fiscali şi funcţionari ai statului din diverse servicii (vistierie, domeniile statului, cadastru, buget/finanţe, control de calitate, standardizare).
Lumea juridică a viilor şi vinului. Adălmaşul, tranzacţiile cu vin, terenurile exploatate, cârciumile, pivniţele, toate spaţiile de comercializare, toate sunt subiecte ce trebuie cercetate din perspectiva formelor juridice de reglementare a proprietăţii şi a relaţiilor contractuale. În aceeaşi sferă se integrează şi toate interdicţiile pe care statul le impune producătorilor sau consumatorilor de vin.
Timpul viilor şi viaţa vinului. Produsele viticole sunt supuse acţiunii timpului. O componentă a proiectului vizează cercetarea modului în care au fost integrate muncile viticole în calendarul lucrărilor agricole generale, cu investigaţii asupra timpului necesar de odihnă pentru viile „părăsişte”, cele „bătrâne” şi cele lucrătoare, asupra duratei de viaţă a butaşilor de vie etc. Fenomenul oţeţirii vinului ridică şi problema exploatărilor conexe, a produselor derivate, precum şi a formelor de conservare şi de depozitare.
Viţa de vie în creştinism. Simbolistica vinului. Cum economia vinului a funcţionat în cadrul unei societăţi creştine, cercetarea aspectelor culturale ale subiectului trebuie să plaseze în centru analiza viţei de vie ca simbol al vieţii în creştinism, prezent în toate momentele importante de contact ale credinciosului cu simbolul sângelui lui Iisus Hristos: împărtăşania, botezul, cununia, ceremonialul de înmormântare, cel al comemorării, „veşnica pomenire”. Percepţia beţivului în societate constituie o temă ce se deschide către cea mai amplă, a percepţiei comportamentelor prohibite la modul general.
Lumea artistică a viilor şi vinului. Vor fi cercetate toate ariile creaţiei artistice unde sunt valorificate reprezentări ale ceremoniilor în care este utilizat vinul, vrejul de vie, petrecerile şi serbările cu caracter dionisiac, aşa cum s-au manifestat ele în domeniul costumului, al mobilierului, în picturi, în decoraţiile manuscriselor, în orfevrărie. Pocalurile, paharele, sticlele, buţiile şi vedrele de vin, fie ele rudimentare sau frumos decorate, precum şi arhitectura cramelor constituie obiecte ale cercetării din această perspectivă.
Patrimoniul viticol, valorificarea turistică şi dezvoltarea teritorială. Proiectul îşi propune să evalueze potenţialul unei colaborări cu cramele actuale din diferite regiuni istorice ale ţării, oferind documentarea istorică necesară dezvoltării unor circuite turistice subsumate unui „Drum al viilor”.
LUMEA VIILOR ȘI A VINULUI.
OAMENI, PĂMÂNTURI, CREDINȚE, TEHNOLOGII
12 iunie 2025
(on-line)
https://meet.google.com/ovw-cezw-ikq?hs=122&authuser=0
SIMBOLUL VIȚEI DE VIE. POPULAR ȘI RELIGIOS
9.30-10.00: Elisabeta Negrău (Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu”)
Vinul, simbol și funcționalitate: pivnițe, ancadramente, teme moralizatoare și euharistice în arta din Țara Românească (secolele XVII-XVIII)
10.00-10.30: Ion Tița Nicolescu (Muzeul Golești)
Vița de vie în tradiția Bisericii și în etnologia românească
10.30-11.00: Acad. Sabina Ispas (Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”) Bătrânul și via – Balada „Uncheșeii”. Sens și simbol
CONSUMUL DE VIN. COMPORTAMENTE ȘI IMAGINAR
11.00-11.30: Nicolae Mihai (Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopșor”)
Cu beția la tribunal. Universul socio-cultural al consumului excesiv de alcool în Oltenia secolului al XIX-lea
11.30-12.00: Daniel Gicu (Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”)
Imaginea bețivului în cultura populară la sfârșitul secolului XIX – începutul secolului XX
12.00-12.30: Silviu-Gabriel Lohon (Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopșor”)
Gustul controlat. Standardizarea vinului autohton în România lui Nicolae Ceaușescu
EDUCAȚIE VITICOLĂ. DISCURS ȘI PROPAGANDĂ
12.30-13.00: Camelia Călin (Muzeul Golești)
Popularizarea viticulturii ca știință. Un tratat tradus de Petru Maior în 1813
13.00-13.30: Diana-Mihaela Păunoiu (Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopșor”)
„Până la găsirea unor modalități de desființare a viței de vie terasă...”: combaterea alcoolismului și educația pentru sănătate în Oltenia primei jumătăți a secolului XX
13.30-14.00: Camelia Zavarache (Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”)
Învățământul viticol din România primei jumătăți a secolului XX
14.00-15.00: PAUZĂ
COMERȚUL DE VIN. ACTORI ȘI REȚELE
15.00-15.30: Gheorghe Lazăr (Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”)
Considerații preliminare asupra implicării mănăstirilor din Țara Românească în comerțul cu alcool până în prima jumătate a secolului al XVIII-lea
15.30-16.00: Georgeta Ghionea (Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopșor”)
Comerțul cu vinuri în Oltenia (1880-1940): actori economici, rețele și forme de promovare
PEISAJ VITICOL. NOTE DE TEREN
16.00-16.30: Laura Toader (Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”)
Peisajul viticol românesc. Note etnografice
16.30-17.00: Mariana Paula Limbălată (Muzeul Golești)
Moșii și domenii ale familiei de boieri din Golești în secolul al XVII-lea, sursă de putere și de identitate
TEHNOLOGIE VITICOLĂ. INSTRUMENTAR ȘI FISCALITATE
17.00-17.30: Gerard Călin (Muzeul Golești)
Colecția de teascuri și linuri a Muzeului Viticulturii și Pomiculturii Golești
17.30-18.00: Oana Rizescu (Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”)
Dările din vin și vii în ansamblul sistemului fiscal din Țara Românească
VOCABULAR VITICOL. CUVINTE ȘI LOCURI
18.00-18.15: Dana-Mihaela Zamfir, Andreea Dinică (Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”)
Vii, vinuri și obiceiuri legate de ele în surse vechi românești și dialectale
18.15-18.30: Bogdan Mateescu (Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”)
Cartografiere viticolă românească
18.30-18.45: CONCLUZII
Miercuri, 29 ianuarie 2025, ora 17:00, în cadrul Conferințelor „Grupului de Cercetări Interdisciplinare asupra Istoriei Dreptului”, va avea loc (online, prin platforma Google Meet) conferința Când cultura populară intră în conflict cu Statul: despre iarba fiarelor la sud de Carpați (secolul al XIX-lea), susținută de Dl Nicolae Mihai (Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova - „C.S. Nicolăescu-Plopșor”).
Moderatori: Oana Rizescu și Andrei Florin Sora
ARHIVĂ
