Luare de poziție
5 iunie 2025

Cercetarea nu este o povară bugetară, ci sursă de progres și de bunăstare

Conducerea Academiei Române respinge categoric afirmațiile nefondate și insuficient documentate făcute în spațiul public la adresa institutelor sale de cercetare și a cercetării românești, în general. A ridica în mod nediferențiat problema salarizării abuzive a câtorva directori din unele institute, care nu aparțin nicidecum Academiei Române, și a extrapola apoi asupra întregului sistem de cercetare românesc probează o atitudine cel puțin nedreaptă dacă nu chiar rău-voitoare și iresponsabilă față de un domeniu esențial pentru dezvoltarea și progresul țării. Și aceasta în condițiile în care, de mulți ani în România, cercetarea este, în mod grav și periculos, subfinanțată, fiindu-i alocat, la nivel național, procentul rușinos de 0,18% din PIB.

Dincolo de orice interpretări pripite sau tendențioase, cifrele sunt o oglindă a realității dramatice în care se află România: în acest moment, cercetarea românească se realizează doar cu un număr de aproximativ 31.000 de cercetători, deci cu 24.000 mai puțin decât la sfârșitul anului 1989, când activau 55.000 de cercetători. Dintre aceștia circa 2.600 lucrează în cadrul Academiei Române, grupați în 70 de institute și centre de cercetare, ceea ce reprezintă cam 8,3% din totalul cercetătorilor la nivel național. Deci să calculăm cât din 0,18% din PIB revine celor 8,3% cercetători ai Academiei Române?! Să numărăm câte zerouri se află după zero virgulă zero?!

Și în condițiile acestea, totuși, cercetătorii din Academia Română fac performanță științifică și sunt implicați în colaborări academice la nivel internațional, publică studii și volume apreciate în țară și în străinătate și contribuie prin proiectele lor de cercetare la dezvoltarea culturii naționale. Academia Română este singura instituție din România care are institute de cercetare teoretică, fundamentală, cu proiecte care se întind pe durata a zeci de ani, cum sunt, spre exemplu, cercetările din lingvistică, din istorie, din matematică și din fizică. Aceste institute nu aduc venituri imediate, nu produc obiecte palpabile, care pot fi comercializate, ca să le poată fi măsurată eficiența periodic, la cântar. Dar aceste institute au adus Academiei Române, ani la rând, primul loc în cercetarea din România, conform clasamentului Scimago (Scientiae Imago).

Aceste rezultate nu pot fi însă atribuite insignifiantei finanțări venite din partea statului român; ele se datorează în primul rând înaltei calificări profesionale a cercetătorilor noștri, implicării lor în atragerea de fonduri, în dezvoltarea de parteneriate externe, în aderarea la rețele academice internaționale prestigioase, în relații cu mari centre și universități din lume.

Situația grea în care se află bugetul țării nu se datorează câtuși de puțin acestui 0,18% din PIB alocat cercetării, iar risipa și incompetența trebuie căutate în altă parte. Pentru a identifica soluțiile de echilibrare a deficitului bugetar este nevoie de analiză calmă și echilibrată, de discernământ și mai ales de profesioniști. Alcătuirea unor liste incriminatorii, lansarea de acuzații colective, generalizările și extrapolările nu fac decât să jignească, să pună în conflict întregi categorii profesionale și să învrăjbească și mai mult o societate și așa scindată.

Faptul că statul român are nevoie de o reformă instituțională este o evidență, iar domeniul cercetării nu face excepție. Academia Română a procedat deja la o astfel de evaluare și a propus, în 2024, un proiect de reducere a numărului de institute care îi aparțin, dar propunerea de modificare a legii își așteaptă aprobarea undeva la Parlament. De asemenea, Ministerul Educației și Cercetării a anunțat și el, la începutul acestui an, nevoia de evaluare și reformare a sistemului național de cercetare-inovare, văzut ca factor esențial în dezvoltare economică și culturală a țării.

Cercetarea nu poate fi privită de nimeni ca o povară bugetară, ci, dimpotrivă, ca sursă de progres și de bunăstare pentru o societate modernă și performantă. Condiția este ca ea să beneficieze de decizii inteligente, corecte, gândite de profesioniști cu viziune.

Biroul Prezidiului Academiei Române

https://acad.ro/institutia/comunicatePV/2025/02_Cercetarea.html