Studii și Materiale de Istorie Medie, vol. XLII, 2024
Mariana LAZĂR, Politica fiscală a domnilor fanarioți față de așezămintele religioase. Studiu de caz: mănăstirile Cotroceni, Radu Vodă și Mihai Vodă [La politique fiscale des phanariotes a l’égard des établissements religieux. Étude de cas : les monastères de Cotroceni, Radu Vodă et Mihai Vodă / The Fiscal Policy of the Phanariot Rulers towards Religious Establishments. Case Study: the Monasteries of Cotroceni, Radu Vodă and Mihai Vodă] [SMIM, XLII, 2024, pp. 239-254]
https://www.doi.org/10.62616/SMIM.2024.08
The full text is available on CEEOL / Textul integral al studiului poate fi accesat prin CEEOL: https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=1304805
The history of medieval Romanian taxation was a complex one, not yet enough understood. In what the monasteries are concerned, whereas they initially benefited from tax immunity, over time certain contributions began being imposed on them. After 1720, in direct relation to the growing financial needs of the Phanariot rulers, the taxes imposed on the monasteries were both diversified and increased. The documents regarding the budgets of the monasteries Cotroceni, Radu Vodă and Mihai Vodă contain detailed information about the taxes – personal, real and extraordinary – that were paid not only by these monasteries, but also by all other similar institutions between 1730 and 1740. Thus, taxes that had previously been only exceptional, became annual taxes under the Phanariot reigns, some being even collected twice in a year, whenever there was a change of ruler or when the demands of the Ottomans became pressing.
The quantum of these taxes paid by the monasteries to the state treasury demonstrates the excessive taxation of that era. This serious burden determined Prince Constantin Mavrocordat to give them exception from the taxes (1741). Later, due to increased financial needs, the successors of Constantin Mavrocordat re-imposed the taxes on the monasteries. In 1775, Prince Alexandru Ipsilanti exempted the monasteries from paying taxes, instead asking them to pay a contribution proportional with their wealth in order to finance the schools. Although the monasteries were exempt from paying taxes by a number of princely charters, nevertheless at later dates they were asked to contribute towards the wellbeing of the country, whenever the need required it.
Keywords: Walachia; Phanariot rulers; Romanian monasteries; taxes; fiscal policy.
⁂
Istoria fiscalității românești medievale a fost una complexă, încă nedeslușită pe deplin. Referitor la mănăstiri, dacă inițial beneficiaseră de imunitate fiscală, cu timpul încep a fi impuse și la anumite contribuții. După 1720, în raport direct cu necesitățile financiare tot mai mari ale domnilor fanarioți, s-au înmulțit dările la care acestea au fost impuse, atât ca diversitate, cât și în cuantum. Catastifele privind bugetele mănăstirilor Cotroceni, Radu Vodă și Mihai Vodă oferă informații detaliate asupra impozitelor – personale, reale și extraordinare – pe care le achitau nu doar acestea, ci toate mănăstirile (1730-1740). Dări care anterior fuseseră doar excepționale, deveniseră sub domniile fanariote dări anuale, unele percepute și de două ori în același an, în momentul în care se producea o schimbare a domnului sau când cererile turcilor deveneau presante.
Totalizarea sumelor achitate de mănăstiri în cadrul acestor impozite către visteria țării și cămara domnească demonstrează fiscalitatea excesivă a epocii respective. Consecințele grave asupra situației lor îl determină pe domnul Constantin Mavrocordat ca, împreună cu marii boieri, să le acorde scutire de dări (1741). Ulterior, din cauza necesităților mari financiare, succesorii lui Constantin Mavrocordat au reimpus mănăstirile la plata dărilor. În 1775 domnul Alexandru Ipsilanti scutea așezămintele religioase de dări, fixându-le o contribuție la întreținerea școlilor, în funcție de averea fiecăreia. Deși prin hrisoave domnești li se acordaseră scutiri, totuși și în perioada ulterioară mănăstirile au fost solicitate să contribuie la ajutorarea țării, atunci când nevoile o cereau.
Cuvinte cheie: Ţara Românească; domni fanarioți; mănăstiri românești; taxe; politica fiscală.