Studii și Materiale de Istorie Medie, vol. XLII, 2024

Gheorghe LAZĂR, Un ierarh muntean din secolul al XVIII-lea, Filaret al II-lea. Despre familia şi dispoziţiile sale testamentare [Un hiérarque valaque du XVIII^e siècle, Philarète II^ème. À propos de sa famille et ses dispositions testamentaires / A Wallachian Hierarch in the 18^th Century: Filaret II. On his Family and Testamentary Dispositions] [SMIM, XLII, 2024, pp. 287-323] 

https://www.doi.org/10.62616/SMIM.2024.10

The full text is available on CEEOL / Textul integral al studiului poate fi accesat prin CEEOL: https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=1304810

In a study published more than a century ago, N. Iorga claimed that, in early modern Moldavia, one could speak of a real “aristocracy in cassocks” given the presence in the church hierarchy of numerous high clerics from great boyar families. Surprisingly this did not seem to be the case in Wallachia. The research of the late Violeta Barbu on the monastic vocation of the Wallachian elite in the 17th century confirmed Iorga’s intuition. However, the situation changed in the 18th century. In the Wallachian church, in addition to hierarchs from rather modest social backgrounds, high clerics from aristocratic families, both high and low, from boyar families and from other socio-economic categories undergoing a process of social advancement, such as the merchant class, started to appear. 

A rare example of a Wallachian hierarch of merchant origin is Bishop Filaret of Râmnic (1780-1792), honorary titular of Myra (“al Mirelor”) and for a short period of time Metropolitan of Wallachia (1792-1793, the second to bear this name). This article reconstructs the beginnings of the family from which this Metropolitan descended, the presence of its earliest members north of the Danube, and Filaret’s main testamentary dispositions. The main corpus of sources consists of a series of contemporary documents largely unknown in the literature, as well as the testament of this Metropolitan, edited now for the first time. It should also be emphasised that Filaret, along with Bishop Chesarie Halepliul, was one of the few Wallachian hierarchs to come from a family with clear merchant origins. Moreover, it can be said without reservation that the “similarities” in the cursus honorum of the two hierarchs are not limited to their shared social background or to their rise to the episcopal see of Râmnic. These “coincidences” were not the only ones, as the present study argues. Their “parallel lives” can also provide valuable insights for future research into the strategies of ascension, the various forms of solidarity and familiarity, as well as into the intellectual and moral qualities of 18th century Wallachian high clerics.

Keywords: Wallachia; Metropolitan Filaret II; 18th century; will; family; merchants; high clerics

⁂ 

Într-un studiu publicat în urmă cu mai mult de un secol, istoricul N. Iorga afirma că în statul de la est de Carpaţi, Moldova – constatând prezența în ierarhia bisericească a numeroși ierarhi provenind din rândurile familiilor de mari boierimi – se poate vorbi de o adevărată „aristocrație în sfite”, lucru care însă nu era valabil și pentru Țara Românească. Cercetările datorate regretatei Violeta Barbu, referitoare la vocaţia monastică a elitelor din Țara Românească în secolul al XVII-lea, confirmă această realitate. Lucrurile însă vor înregistra modificări pentru perioada secolului al XVIII-lea, când în ierarhia bisericească a Ţării Româneşti regăsim ierarhi, pe lângă cei aparținând unor medii sociale destul de modeste, provenind atât din rândul unor familii boierești, mai mari sau mai mici, cât şi din rândul altor categorii socio-economice aflate în plin proces de ascensiune socială, cum ar fi cea a negustorimii. 

Un asemenea exemplu de ierarh muntean cu origini negustoreşti, printre puţinele de acest fel, este acela al episcopului Filaret al Râmnicului (1780-1792), titular onorific al Mirelor şi ajuns pentru o scurtă perioadă şi în scaunul mitropolitan al Ungrovlahiei (1792-1793, al II-lea cu acest nume). Astfel, având ca punct de plecare informaţiile extrase dintr-o serie de documente din epocă, în mare parte a lor necunoscute în literatura de specialitate, dar şi de testamentul necunoscut al acestui ierarh, autorul reconstituie începuturile familiei din care descindea acest ierarh, prezenţa primilor ei membri la nord de Dunăre, precum şi principalele dispoziţii testamentare ale acestuia. De asemenea, trebuie subliniat şi de această dată faptul că mitropolitul Filaret a fost – alături de episcopul Chesarie Halepliul – unul din puținii ierarhi munteni provenind din rândurile unei familii cu certe origini negustoreşti. Mai mult, se poate afirma fără de nici o rezervă că „asemănările” în ceea ce priveşte cursus honorum al celor doi ierarhi nu se reduc doar la originea comună a familiilor lor sau la faptul că destinul le-a hărăzit amândurora să păstorească în scaunul episcopal al Râmnicului. Aceste „coincidenţe” nu au fost însă singurele, cum uşor se poate desprinde din cele consemnate în studiu, ele fiind totodată în măsură să ofere indicii preţioase pentru o viitoare cercetare asupra strategiilor, a diverselor forme de solidaritate şi familiaritate, dar şi a însuşirilor, intelectuale şi morale, pe care trebuiau să le îndeplinească cei ce ajungeau într-o asemenea demnitate.

Cuvinte cheie: Țara Românească; mitropolitul Filaret al II-lea; sec. al XVIII-lea; negustori; înalți ierarhi.